vineri, 20 iunie 2008

A recreat din zahăr poiana din Varlaamul Penteleului

Este probabil una dintre cele mai frumoase amintiri ale acestei femei: ziua în care Radu Anton Roman, carismaticul gastronom şi om de televiziune, a ajuns la Varlaam şi i-a spus: “Doamna Carmen, vreau să veniţi şi să ne arătaţi cum faceţi dumneavoastră prăjiturile”. Carmen Băhneanu vorbeşte cu patos despre acea întîlnire în care “l-a învăţat” pe acel extraordinar gurmand-gurmet care a fost Radu Anton Roman secretele prăjiturilor ei: “I-am pregătit «beţişoare cu nuci», «ochelari», «ciupercuţe» ş.a. A fost foarte încîntat. Mi-a vorbit cu multă prietenie. Mi s-a părut un om extraordinar”.
Imaşul dulce
Profesoară şi directoare la o şcoală din comuna Gura Teghii, Carmen Băhneanu este originară din Nehoiu. E cunoscută însă în şapte sate pentru plăcerea cu care pregăteşte dulciuri, pentru zecile de reţete pe care le ştie, pentru creativitatea ei atunci cînd vine vorba despre produse de cofetărie şi, mai ales, pentru faptul că nu te refuză atunci cînd îi ceri ajutorul. N-a refuzat-o nici pe Maria Blidaru, de la Varlaam, atunci cînd a chemat-o să gătească… o “poiană dulce” pentru festivalul de “Înţărcatul mieilor”.
“Am făcut poieniţa din tort diplomat, peste care am aşezat un strat de nucă de cocos… verde, care să imite iarba, şi bucăţele de ciocolată care să imite potecile din poieniţă. Oile au fost făcute din lapte praf cu nucă de cocos, asemănător cu bomboanele Raffaello. Am pus alături şi prăjitura-cabană, ciupercuţele din bezea, brazii din biscuiţi cu cacao… Migdalele ţin locul pietrelor din poiană, iar gardul e făcut din beţişoare cu cremă de ciocolată.”

Piersici fragede
Cum pregăteşte Carmen Băhneanu piersici aromate? “Din aluat fraged, modelez nişte mingiuţe pe care le coc, apoi le scot miezul. Fac o umplutură din unt, cacao, miez de nucă. Pe deasupra le dau cu un sirop de zahăr colorat şi apoi le trec prin zahăr tos, ca să se usuce siropul. Le-am pus o codiţă de merişor, ca să semene cu cea originală.” Pentru prăjituri nu foloseşte decît produse locale – ouă, lapte, smîntînă, brînză. “Sînt profesoară de chimie şi mi-ar plăcea ca şi copiii să conştientizeze ce înseamnă produsele ecologice.”

“Îmi e foarte drag să fac prăjituri. Dacă aş fi lăsată într-un loc şi cineva mi-ar spune să gătesc şi să fac 1.000 de prăjituri, cred că nu m-aş mişca şi nu m-aş odihni pînă nu aş termina”
Carmen Băhneanu

Pasionatul
Cu Ştefan Varga, de la Pensiunea Casa Matei din Berca, ne-am mai întîlnit în călătoriile noastre gastronomice. Şi de fiecare dată ne-a ieşit în cale cu alte surprize, semn că în bucătărie creativitatea nu-i lipseşte. Ba chiar, după propria-i mărturisire, o consideră esenţială. “Cînd am fost invitaţi să participăm la Festivalul «Înţărcatul mieilor la Varlaam», ne-am întrebat cu ce preparat am putea veni, în aşa fel încît să fie şi gustos, şi «la temă». Am ales «plăcinta cu miel», prin care am reuşit să combinăm cele două gastronomii care stau la baza bucătăriei restaurantului nostru: cea tradiţional românească şi cea alsaciană. Am luat din bucătăria alsaciană foitajul, însă umplutura am făcut-o cu carne de miel de Berca, tocată cu satîrul, aşa cum se toacă şi carnea de oaie pentru celebrii cîrnaţi de Pleşcoi. Dintre ingrediente nu a lipsit vinul alb, sec, provenind din podgoria buzoiană a Pietroaselor.”

In Jurnalul National, Jurnalul de Bucatarie din 18 iunie 2008

Un comentariu:

Samantha spunea...

As dori sa-mi trimiteti o adresa de mail a doamnei Simona Lazar pentru cateva precizari in legatura cu un articol publicat in Jurnalul de Bucatatrie din 10 septembrie 2008.
Va multumesc