Pentru mine, la mijlocul lui februarie, Prejmerul miroase a clătite. Din acelea coapte pe plita încinsă, uşor rumenite, unse cu dulceaţă de zmeură făcută în casă şi păstrată în borcane pitite prin cămări.
Două zile, cât a durat Carnavalul - Fasching, cum îi spun saşii -, am gustat fel de fel de preparate, de la clătite şi grappen (gogoşi rumenite în ulei) până la mâncăruri tradiţionale săseşti. Ghid mi-au fost Maria Comănelea şi al ei caiet de reţete strânse de prin sat, de la unul, de la altul. Una dintre ele este mai greu de găsit în bucătăriile de acum: ciorba cu... ouă prăjite. "În oala în care clocotea apa se fierbea doar nişte ceapă, tăiată mărunt, mărunt. Se făceau ouăle prăjite (de fapt o omletă cu multă slănină, chiar şi râncedă, fiecare ce avea), se tăiau apoi bucăţi. Se puneau în apa aceea cu ceapă, se dregea cu smântână şi cu un pic de făină şi se acrea cu oţet, cu mare grijă. Ca să se dreagă se pune şi nişte smântână, întotdeauna după ce se stinge focul. Altfel, oul cu care se freacă smântâna pentru dres ciorba se taie. Ciorba asta acră este bună de mori, după câte o băută. Cine voia, putea să-i mai pună usturoi pisat sau ras".
Articol de Simona Chiriac
In Jurnalul National, Jurnalul de bucatarie din 25 februarie 2009
Se afișează postările cu eticheta judeţul Braşov. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta judeţul Braşov. Afișați toate postările
marți, 17 martie 2009
Bucate româneşti şi săseşti
La Prejmer încă se mai păstrează reţetele de odinioară. Mâncăruri pe plită, din ingrediente aflate la îndemână în grădina din spatele casei, din care se înfruptă toţi cei care trec pragul caselor prejmărene. Maria Comănelea, gospodină căreia i s-a dus vestea în tot satul, ştie a pregăti reţete meşteşugite, delicioase şi mereu surprinzătoare.
De asemenea, a participat la toate ediţiile concursului gastronomic "Clătita cu surprize", inventând mereu reţete interesante. Spre exemplu, clătite cu... sarmale sau clătite cu şuncă şi caşcaval (asemănătoare foarte mult cu un Cordon Bleu) sau fructe prăjite în aluat de clătite. V-aţi fi gândit la asta?
"Dacă sunt oaspeţi în pensiune eu îi întreb dacă nu ştiu cumva o reţetă care s-ar putea să mă intereseze. Aşa am aflat de la o doamnă reţeta de clătite cu sarmale. Se face o compoziţie de sarmale, dar să fie bine fiartă, se amestecă bine cu ouă, se condimentează cu tot ce trebuie. Se fac apoi clătite mai mici ca dimensiune, se înfăşoară şi se pregăteşte un sos de tip ketchup (pe care eu îl fac în casă de cu toamna). Mai prăjesc şi nişte costiţă, acolo, şi le aşez într-un vas de Jena, peste care pun sosul cu costiţă prăjită. Bag vasul la cuptor vreo 10 minute. Deasupra se toarnă smântână şi se aranjează frumos şi cu ceva pătrunjel verde, ca să arate mai vesel. Sunt «super bune»!"
În zilele când se strânge toată familia la masă, Maria Comănelea pregăteşte un meniu pe cinste. O supă sănătoasă de vită, la care are grijă să pună "perniţe", aşa cum făceau şi saşii, nu cu multă vreme în urmă. Din rasolul de vită (folosit la prepararea supei) se face felul doi, o friptură servită alături de o garnitură din paste făinoase şi sos dulce de vişine, mere sau agrişe, în adevărata tradiţie săsească.
Taci şi înghite
"Mie îmi place să le dau oamenilor care vin în pensiune «Taci şi înghite»", ne spune Maria Comănelea. Mămăliga trebuie fiartă în lapte, nu în apă. După ce este gata, se ia un vas care se unge cu ulei. Se pune în acest vas un rând de mămăligă fiartă în lapte, un rând de brânză, altul de mămăligă. Deasupra trebuie să fie un strat de mămăligă. Se fac cuiburi cu lingura (cu dosul ei), în care se sparge câte un ou. "Se bagă la cuptor, iar când ouăle sunt aproape gata se rade nişte caşcaval deasupra. Este o nebunie. Cine are ficat bun, mai pune şi nişte smântână."
Garnitură pentru rasol
Se asemănă foarte mult cu o foaie de budincă. 500 g tăiţei mai laţi (nu fini, mai bine zis fidea) se fierb în apă, după ce sunt moi se scurg bine. Separat, într-un vas, se pregătesc caşcaval ras (300 g), brânză de burduf (300 g), 3-4 ouă - depinde cât de mari sunt ouăle -, cu un pic de sare. Tava se unge cu unt şi se pune pe fundul ei un strat de pesmet, ca să nu se prindă. Se aşază fideaua fiartă într-o tavă, peste ea se toarnă compoziţia cu ou, caşcaval, brânză. Se dă la cuptor. Fiind destul de subţire curge şi prin fideaua aceea şi rămâne şi deasupra din compoziţia respectivă. Se formează deasupra o crustă foarte frumoasă.
Supă de tăiţei cu perniţe
În mod normal, tăiţeii se fac în casă, iar cu cât este foaia mai subţire se pun în două (jumătate) şi se taie cu o ruletă specială cu zimţişori. Se fac aşa nişte perniţe care se prăjesc în ulei sau unt încins. Sunt foarte faine şi foarte bune. Acestea se pun în supa de carne.
Fie se pun într-un bol separat, fie în momentul în care se aduce castronul cu supă se aşază deasupra. Acestea dau un gust deosebit supei. Supa se face din carne de vită, care se scoate apoi şi se face rasol.
Sos de vişine
Dacă sunt vişine proaspete, se fierb într-un compot, dar să nu fie foarte dulce. Separat, o lingură-două de făină, depinde de fiecare cât sos vrea să facă. În ulei sau unt încins se rumeneşte făina, dar să nu se ardă, peste care se toarnă acest compot cu tot cu fructe şi se lasă să fiarbă ca să se lege un pic. La fel se poate face din mere, agrişe. Sosul trebuie să fie un pic consistent, să nu curgă ca un compot, să fie acrişor, nu foarte dulce. Nu se mai pun alte condimente ca să se simtă aroma de la vişină sau de la măr. La fel se fac toate sosurile dulci. Tehnica e la fel, diferă fructul.
Articol semnat de Simona Chiriac
In Jurnalul National, Jurnalul de bucatarie din 25 februarie 2009
De asemenea, a participat la toate ediţiile concursului gastronomic "Clătita cu surprize", inventând mereu reţete interesante. Spre exemplu, clătite cu... sarmale sau clătite cu şuncă şi caşcaval (asemănătoare foarte mult cu un Cordon Bleu) sau fructe prăjite în aluat de clătite. V-aţi fi gândit la asta?
"Dacă sunt oaspeţi în pensiune eu îi întreb dacă nu ştiu cumva o reţetă care s-ar putea să mă intereseze. Aşa am aflat de la o doamnă reţeta de clătite cu sarmale. Se face o compoziţie de sarmale, dar să fie bine fiartă, se amestecă bine cu ouă, se condimentează cu tot ce trebuie. Se fac apoi clătite mai mici ca dimensiune, se înfăşoară şi se pregăteşte un sos de tip ketchup (pe care eu îl fac în casă de cu toamna). Mai prăjesc şi nişte costiţă, acolo, şi le aşez într-un vas de Jena, peste care pun sosul cu costiţă prăjită. Bag vasul la cuptor vreo 10 minute. Deasupra se toarnă smântână şi se aranjează frumos şi cu ceva pătrunjel verde, ca să arate mai vesel. Sunt «super bune»!"
În zilele când se strânge toată familia la masă, Maria Comănelea pregăteşte un meniu pe cinste. O supă sănătoasă de vită, la care are grijă să pună "perniţe", aşa cum făceau şi saşii, nu cu multă vreme în urmă. Din rasolul de vită (folosit la prepararea supei) se face felul doi, o friptură servită alături de o garnitură din paste făinoase şi sos dulce de vişine, mere sau agrişe, în adevărata tradiţie săsească.
Taci şi înghite
"Mie îmi place să le dau oamenilor care vin în pensiune «Taci şi înghite»", ne spune Maria Comănelea. Mămăliga trebuie fiartă în lapte, nu în apă. După ce este gata, se ia un vas care se unge cu ulei. Se pune în acest vas un rând de mămăligă fiartă în lapte, un rând de brânză, altul de mămăligă. Deasupra trebuie să fie un strat de mămăligă. Se fac cuiburi cu lingura (cu dosul ei), în care se sparge câte un ou. "Se bagă la cuptor, iar când ouăle sunt aproape gata se rade nişte caşcaval deasupra. Este o nebunie. Cine are ficat bun, mai pune şi nişte smântână."
Garnitură pentru rasol
Se asemănă foarte mult cu o foaie de budincă. 500 g tăiţei mai laţi (nu fini, mai bine zis fidea) se fierb în apă, după ce sunt moi se scurg bine. Separat, într-un vas, se pregătesc caşcaval ras (300 g), brânză de burduf (300 g), 3-4 ouă - depinde cât de mari sunt ouăle -, cu un pic de sare. Tava se unge cu unt şi se pune pe fundul ei un strat de pesmet, ca să nu se prindă. Se aşază fideaua fiartă într-o tavă, peste ea se toarnă compoziţia cu ou, caşcaval, brânză. Se dă la cuptor. Fiind destul de subţire curge şi prin fideaua aceea şi rămâne şi deasupra din compoziţia respectivă. Se formează deasupra o crustă foarte frumoasă.
Supă de tăiţei cu perniţe
În mod normal, tăiţeii se fac în casă, iar cu cât este foaia mai subţire se pun în două (jumătate) şi se taie cu o ruletă specială cu zimţişori. Se fac aşa nişte perniţe care se prăjesc în ulei sau unt încins. Sunt foarte faine şi foarte bune. Acestea se pun în supa de carne.
Fie se pun într-un bol separat, fie în momentul în care se aduce castronul cu supă se aşază deasupra. Acestea dau un gust deosebit supei. Supa se face din carne de vită, care se scoate apoi şi se face rasol.
Sos de vişine
Dacă sunt vişine proaspete, se fierb într-un compot, dar să nu fie foarte dulce. Separat, o lingură-două de făină, depinde de fiecare cât sos vrea să facă. În ulei sau unt încins se rumeneşte făina, dar să nu se ardă, peste care se toarnă acest compot cu tot cu fructe şi se lasă să fiarbă ca să se lege un pic. La fel se poate face din mere, agrişe. Sosul trebuie să fie un pic consistent, să nu curgă ca un compot, să fie acrişor, nu foarte dulce. Nu se mai pun alte condimente ca să se simtă aroma de la vişină sau de la măr. La fel se fac toate sosurile dulci. Tehnica e la fel, diferă fructul.
Articol semnat de Simona Chiriac
In Jurnalul National, Jurnalul de bucatarie din 25 februarie 2009
Prejmer – satul cu aromă de clătite
Chiar înainte de intrarea în Postul Paştelui (conform calendarului Bisericii Evanghelice), localitatea Prejmer din judeţul Braşov devine destinaţia "de inimă" a celor care vor să se bucure de tradiţiile şi de bucatele autentic săseşti.
Timp de două zile, în perioada 14-15 februarie, Carnavalul-Fasching a încântat prin dansuri tradiţionale, costume, care alegorice, muzică şi, nu în ultimul rând, multe clătite... Având printre organizatori Consiliul Judeţean Braşov, Primăria comunei Prejmer şi ANTREC România (preşedinte de onoare dr Maria Stoian), festivalul a fost, de fapt, o mare petrecere, la care au participat deopotrivă copii, tineri şi adulţi, unii dintre ei sosiţi din judeţele învecinate sau chiar de mai departe.
TRADIŢIILE LOCULUI
Prejmerul readuce la lumină, an de an, o veche tradiţie a locului. În ultima zi de desfătare culinară, înainte de intrarea într-o perioadă plină de restricţii, tinerii, costumaţi în fel şi chip, chiuind din toţi rărunchii, porneau în Caravana Clătitelor. Personajele principale erau cele două bucătărese (neapărat una grasă şi alta slabă), care pregăteau în căruţă, pe o plită, o sumedenie de clătite. Străbătând satul în lung şi în lat, flăcăii împărţeau clătite pofticioşilor, primind în schimb făină, zahăr sau ouă. Darurile erau folosite apoi pentru a pregăti gogoşi (grappen), unul dintre preparatele ce nu are cum să lipsească de la o petrecere săsească. Tradiţia mai spune că de multe ori se întâmpla să mai fie furată şi câte o fată, pentru care părinţii erau nevoiţi să plătească mai mult sau mai puţin, după cât de abil au negociat. Aceasta era tradiţia...
Ca în fiecare an, şi cea de a cincea ediţie a sărbătorii (reînnoite) a reuşit să strângă laolaltă tot satul, în faţa Cetăţii Prejmerului adunându-se zeci de tineri costumaţi, cai, toboşari şi fanfare, dar şi patru care alegorice. În ciuda frigului şi a ninsorii, în căruţă se perpeleau... clătitele. Sobe încinse, oale bolborosind, tigăi amarnic trudite, cutii mari cu gem, un munte de clătite şi foarte, foarte mulţi ochi care le priveau cum se rumeneau. Bunătăţi au fost pentru toţi...
CONCURS GASTRONOMIC
Clătitele servite cu gem făcut în casă sau cu brânză şi stafide au fost preparate şi de bucătarii amatori aflaţi în faţa Cetăţii. Unele dintre ele au trebuit mai întâi admirate, fotografiate, premiate şi abia la sfârşit gustate. "Vedetele" concursului gastronomic "Clătita surpriză" au atras un număr mare de spectatori. Zece echipe, unele dintre ele reprezentând pensiuni din judeţul Braşov sau Covasna, s-au întrecut în pregătirea celor mai delicioase, aromate, aspectuoase şi originale preparate de acest soi.
REŢETE DELICIOASE
Aurelia Ciobanu a gătit clătite cu ciuperci, şuncă şi caşcaval. "Le-am făcut cu ouă de casă, bineînţeles, am făcut o cocă şi se împăturesc. Am pus lapte de vacă, din ăl mai bun...", Lenuţa Luncan, pentru prima dată participantă la concurs, a impresionat prin aspectul deosebit al preparatelor. Două torturi din clătite (unul cu mere şi scorţişoară şi altul cu cremă Tiramisu), săculeţi cu fructe exotice, clătite cu cremă de banane sau cu fulgi de ciocolată. Mariana din Teliu a pregătit clătite umplute cu cârnăciori, porumb, ardei gras şi roşii, dar şi un tort delicios cu pastă de ficat, ardei gras, măsline, caşcaval şi şuncă. Maria Bîgiu a avut dintre cele mai diverse preparate. "Clătite cu ciuperci, bune şi dimineaţa, şi seara. Pentru clătitele cu spanac am călit un pic de ceapă, usturoi şi le-am fiert în lapte. După gust, sare şi piper. Tort cu brânză dulce de vaci, care se face foarte uşor. Mere şi pere de tip «trandafir». Perele le scobim şi punem şi nişte dulceaţă de fructe de pădure, afine. Facem clătitele, şi în ele împachetăm fructele. Le mai băgăm un pic la cuptor să se rumenească şi... gata!"
Juriul, format din profesionişti şi iubitori ai bucătăriei tradiţionale româneşti, a gustat pe îndelete fiecare sortiment de clătite. La proba de măiestrie a bucătarului, importante au fost tehnica precisă şi rapiditatea. În numai cinci minute, fiecare a trebuit să pregătească un număr cât mai mare de clătite. Recordul acestei ediţii? Şapte clătite mari, pufoase, bine coapte.
Premianţi
Marele premiu a fost câştigat de Colegiul "Ţara Bârsei" din Prejmer, elevii impresionând prin reţete tradiţionale săseşti, costume şi entuziasm. "Am mers şi am întrebat bătrânii din sat şi ei ne-au dat reţetele. Am pregătit clătite cu mere glasate, tort de clătite cu brânză de vaci, tort de clătite cu nuci şi frişcă, clătite cu legume şi clătite cu mere în aluat. Reţetele le-am făcut la cantina şcolii", a povestit Denisa Brendea. Conform probelor de concurs, câştigătorilor li s-au oferit premii constând în aparatură electrocasnică. Iată laureaţii: cele mai diversificate preparate - Maria Bîgiu (Prejmer), cele mai gustoase clătite cu umplutură de dulceaţă - Pensiunea Oficial (Prejmer), cu umplutură de brânză - Pensiunea Diana (Prejmer), cu umplutură de carne - Pensiunea Ciobanu (Vama Buzăului), cu alte umpluturi - Pensiunea Mariana (Teliu), alte preparate pe bază de clătite - Complex Cetate (Balvanyos), cea mai reuşită prezentare a produselor - Pensiunea Magnolia (Prejmer), cea mai originală costumaţie - Pensiunea Beatrice (Brădet), proba de măiestrie a bucătarului - Pensiunea Silvia (Prejmer).
Tort de clătite cu brânză de vaci
Ingrediente pentru aluat: o ceaşcă făină, două ouă, un pahar de lapte, un praf de sare, două linguriţe de zahăr, două linguriţe de unt sau ulei şi o lingură de unt topit pentru uns tava; pentru umplutură: 200 g brânză de vaci, clătite, două ouă, două linguri de smântână, două linguri de zahăr, o linguriţă de făină, 100 g stafide, 2-3 linguri de rom, vanilie, un praf de sare.
Preparare: Se trece brânza de vaci prin sită, se freacă împreună cu ouăle, smântâna, făina, zahărul şi vanilia. Stafidele se înmoaie în rom, apoi se pun şi ele peste compoziţia de brânză împreună cu sarea. Un vas de jena rotund se unge cu ulei şi se pudrează cu pesmet, se pune pe fundul vasului o clătită şi se îmbracă marginile vasului cu alte două-trei clătite. Prima clătită se unge cu umplutură şi se acoperă cu alta. Se alternează straturi de clătite şi umplutură. Ultimul strat este o clătită neunsă. Se înveleşte totul cu clătitele de pe margini, se stropeşte cu unt şi se bagă la cuptor, la foc potrivit, timp de 45 de minute.
Clătite cu mere în aluat
Ingrediente: 220 g făină, 350 ml lapte, două ouă, 50 g zahăr, o esenţă de vanilie, un vârf de linguriţă de praf de copt, două mere mari, un sfert de pachet de unt pentru prăjit, zahăr pudră şi puţină scorţişoară pentru pudrat.
Preparare: Se bat bine ouăle cu telul. Se adaugă încet laptele peste ele bătând în continuare. Se pun zahărul, praful de copt şi esenţa de vanilie. Se adaugă făina treptat până se obţine un aluat moale, pufos. Se dau merele pe răzătoarea mare şi apoi se încorporează în aluat. Într-o tigaie teflonată se încinge o linguriţă de unt. Se pune o lingură de aluat şi apoi se prăjesc clătitele pe fiecare parte. Tot cu mere pot fi pregătiţi şi săculeţi din aluat de clătite, ce se pot servi cu dulceaţă şi felii de fructe.
Articol semnat de Simona Chiriac
In Jurnalul National, Jurnalul de bucatarie din 25 februarie 2009
Timp de două zile, în perioada 14-15 februarie, Carnavalul-Fasching a încântat prin dansuri tradiţionale, costume, care alegorice, muzică şi, nu în ultimul rând, multe clătite... Având printre organizatori Consiliul Judeţean Braşov, Primăria comunei Prejmer şi ANTREC România (preşedinte de onoare dr Maria Stoian), festivalul a fost, de fapt, o mare petrecere, la care au participat deopotrivă copii, tineri şi adulţi, unii dintre ei sosiţi din judeţele învecinate sau chiar de mai departe.
TRADIŢIILE LOCULUI
Prejmerul readuce la lumină, an de an, o veche tradiţie a locului. În ultima zi de desfătare culinară, înainte de intrarea într-o perioadă plină de restricţii, tinerii, costumaţi în fel şi chip, chiuind din toţi rărunchii, porneau în Caravana Clătitelor. Personajele principale erau cele două bucătărese (neapărat una grasă şi alta slabă), care pregăteau în căruţă, pe o plită, o sumedenie de clătite. Străbătând satul în lung şi în lat, flăcăii împărţeau clătite pofticioşilor, primind în schimb făină, zahăr sau ouă. Darurile erau folosite apoi pentru a pregăti gogoşi (grappen), unul dintre preparatele ce nu are cum să lipsească de la o petrecere săsească. Tradiţia mai spune că de multe ori se întâmpla să mai fie furată şi câte o fată, pentru care părinţii erau nevoiţi să plătească mai mult sau mai puţin, după cât de abil au negociat. Aceasta era tradiţia...
Ca în fiecare an, şi cea de a cincea ediţie a sărbătorii (reînnoite) a reuşit să strângă laolaltă tot satul, în faţa Cetăţii Prejmerului adunându-se zeci de tineri costumaţi, cai, toboşari şi fanfare, dar şi patru care alegorice. În ciuda frigului şi a ninsorii, în căruţă se perpeleau... clătitele. Sobe încinse, oale bolborosind, tigăi amarnic trudite, cutii mari cu gem, un munte de clătite şi foarte, foarte mulţi ochi care le priveau cum se rumeneau. Bunătăţi au fost pentru toţi...
CONCURS GASTRONOMIC
Clătitele servite cu gem făcut în casă sau cu brânză şi stafide au fost preparate şi de bucătarii amatori aflaţi în faţa Cetăţii. Unele dintre ele au trebuit mai întâi admirate, fotografiate, premiate şi abia la sfârşit gustate. "Vedetele" concursului gastronomic "Clătita surpriză" au atras un număr mare de spectatori. Zece echipe, unele dintre ele reprezentând pensiuni din judeţul Braşov sau Covasna, s-au întrecut în pregătirea celor mai delicioase, aromate, aspectuoase şi originale preparate de acest soi.
REŢETE DELICIOASE
Aurelia Ciobanu a gătit clătite cu ciuperci, şuncă şi caşcaval. "Le-am făcut cu ouă de casă, bineînţeles, am făcut o cocă şi se împăturesc. Am pus lapte de vacă, din ăl mai bun...", Lenuţa Luncan, pentru prima dată participantă la concurs, a impresionat prin aspectul deosebit al preparatelor. Două torturi din clătite (unul cu mere şi scorţişoară şi altul cu cremă Tiramisu), săculeţi cu fructe exotice, clătite cu cremă de banane sau cu fulgi de ciocolată. Mariana din Teliu a pregătit clătite umplute cu cârnăciori, porumb, ardei gras şi roşii, dar şi un tort delicios cu pastă de ficat, ardei gras, măsline, caşcaval şi şuncă. Maria Bîgiu a avut dintre cele mai diverse preparate. "Clătite cu ciuperci, bune şi dimineaţa, şi seara. Pentru clătitele cu spanac am călit un pic de ceapă, usturoi şi le-am fiert în lapte. După gust, sare şi piper. Tort cu brânză dulce de vaci, care se face foarte uşor. Mere şi pere de tip «trandafir». Perele le scobim şi punem şi nişte dulceaţă de fructe de pădure, afine. Facem clătitele, şi în ele împachetăm fructele. Le mai băgăm un pic la cuptor să se rumenească şi... gata!"
Juriul, format din profesionişti şi iubitori ai bucătăriei tradiţionale româneşti, a gustat pe îndelete fiecare sortiment de clătite. La proba de măiestrie a bucătarului, importante au fost tehnica precisă şi rapiditatea. În numai cinci minute, fiecare a trebuit să pregătească un număr cât mai mare de clătite. Recordul acestei ediţii? Şapte clătite mari, pufoase, bine coapte.
Premianţi
Marele premiu a fost câştigat de Colegiul "Ţara Bârsei" din Prejmer, elevii impresionând prin reţete tradiţionale săseşti, costume şi entuziasm. "Am mers şi am întrebat bătrânii din sat şi ei ne-au dat reţetele. Am pregătit clătite cu mere glasate, tort de clătite cu brânză de vaci, tort de clătite cu nuci şi frişcă, clătite cu legume şi clătite cu mere în aluat. Reţetele le-am făcut la cantina şcolii", a povestit Denisa Brendea. Conform probelor de concurs, câştigătorilor li s-au oferit premii constând în aparatură electrocasnică. Iată laureaţii: cele mai diversificate preparate - Maria Bîgiu (Prejmer), cele mai gustoase clătite cu umplutură de dulceaţă - Pensiunea Oficial (Prejmer), cu umplutură de brânză - Pensiunea Diana (Prejmer), cu umplutură de carne - Pensiunea Ciobanu (Vama Buzăului), cu alte umpluturi - Pensiunea Mariana (Teliu), alte preparate pe bază de clătite - Complex Cetate (Balvanyos), cea mai reuşită prezentare a produselor - Pensiunea Magnolia (Prejmer), cea mai originală costumaţie - Pensiunea Beatrice (Brădet), proba de măiestrie a bucătarului - Pensiunea Silvia (Prejmer).
Tort de clătite cu brânză de vaci
Ingrediente pentru aluat: o ceaşcă făină, două ouă, un pahar de lapte, un praf de sare, două linguriţe de zahăr, două linguriţe de unt sau ulei şi o lingură de unt topit pentru uns tava; pentru umplutură: 200 g brânză de vaci, clătite, două ouă, două linguri de smântână, două linguri de zahăr, o linguriţă de făină, 100 g stafide, 2-3 linguri de rom, vanilie, un praf de sare.
Preparare: Se trece brânza de vaci prin sită, se freacă împreună cu ouăle, smântâna, făina, zahărul şi vanilia. Stafidele se înmoaie în rom, apoi se pun şi ele peste compoziţia de brânză împreună cu sarea. Un vas de jena rotund se unge cu ulei şi se pudrează cu pesmet, se pune pe fundul vasului o clătită şi se îmbracă marginile vasului cu alte două-trei clătite. Prima clătită se unge cu umplutură şi se acoperă cu alta. Se alternează straturi de clătite şi umplutură. Ultimul strat este o clătită neunsă. Se înveleşte totul cu clătitele de pe margini, se stropeşte cu unt şi se bagă la cuptor, la foc potrivit, timp de 45 de minute.
Clătite cu mere în aluat
Ingrediente: 220 g făină, 350 ml lapte, două ouă, 50 g zahăr, o esenţă de vanilie, un vârf de linguriţă de praf de copt, două mere mari, un sfert de pachet de unt pentru prăjit, zahăr pudră şi puţină scorţişoară pentru pudrat.
Preparare: Se bat bine ouăle cu telul. Se adaugă încet laptele peste ele bătând în continuare. Se pun zahărul, praful de copt şi esenţa de vanilie. Se adaugă făina treptat până se obţine un aluat moale, pufos. Se dau merele pe răzătoarea mare şi apoi se încorporează în aluat. Într-o tigaie teflonată se încinge o linguriţă de unt. Se pune o lingură de aluat şi apoi se prăjesc clătitele pe fiecare parte. Tot cu mere pot fi pregătiţi şi săculeţi din aluat de clătite, ce se pot servi cu dulceaţă şi felii de fructe.
Articol semnat de Simona Chiriac
In Jurnalul National, Jurnalul de bucatarie din 25 februarie 2009
Abonați-vă la:
Postări (Atom)